Pierderea și risipa alimentară în lume și în România

IMPLICĂ-TE

Deși omenirea produce azi mai multă hrană decât consumă, foametea este în continuare una dintre cele mai stringente probleme de dezvoltare.

1. Risipa alimentară în lume

Știai că până la o treime din toate alimentele produse sunt pierdute sau se alterează înainte de a fi consumate de oameni? În acest timp, aproape un miliard de oameni se confruntă cu foametea. 

Pierderea și risipa alimentară nu sunt un fenomen localizat, ea se petrece de-a lungul întregului lanț alimentar, din etapele de producție, recoltare, procesare, distribuție, comercializare și consum. Cauzele risipei de alimente nu sunt mereu aceleași; ele diferă în funcție de etapa lanțului de aprovizionare cu alimente, de tipul produsului și de locul unde sunt irosite alimentele. În ceea ce privește țările industrializate, cea mai mare parte a risipei de alimente are loc în etapele finale, adică în etapele de distribuție și de consum, în special din cauza supraabundenței, în timp ce în țările în curs de dezvoltare, pierderea și risipa de alimente au loc prevalent în primele etape, pe fondul unei subdezvoltări a tehnologiilor agricole, a sistemelor de depozitare și a infrastructurii de transport.

“Organizația pentru Hrană și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) documentează o situație alarmantă, în special în ceea ce privește lumea industrializată: cetățenii europeni și nord-americani irosesc în fiecare an între 95 și 115 kg de mâncare pe cap de locuitor, în comparație cu cei din Africa subsahariană, care irosesc între 6 și 11 kg.” (Manual pentru promovarea consumului responsabil, S.Florean, Timișoara 2018. – link la document online: https://cries.ro/resurse/manual-consum-responsabil-2/)

2. Risipa alimentară în România

Pentru a înțelege mai bine risipa alimentară în România, putem desena portretul robot al „risipitorului român”. Conform unor date furnizate de Green Report, acesta are sub 35 de ani, locuiește în mediul urban, are studii superioare și venituri peste medie și face cumpărturi în special din supermarket.

portetul robot al risipitorului roman

Conform Departamentului de Dezvoltare Durabilă, românii aruncă în principal mâncare gătită, legume, fructe și produse de panificație. 

ce arunca romanii - infografi

Iar cea mai mare risipă alimentară provine din gospodării, și abia mai apoi industria alimentară.

risipa alimentara in romania intersect

Aceste statistici ne oferă șansa să observăm că acțiunile noastre la nivel de gospodărie chiar pot face o diferență semnificativă.

3. Ce putem face la nivel de gospodărie pentru a reduce risipa alimentară?

Conform recomandărilor Departamentului de Dezvoltare Durabilă, strategiile de reducere a risipei alimentare pot fi următoarele:

  1. Realizează o listă înainte de a pleca la cumpărături și nu te abate de la aceasta! 
  2. Cumpără produse „urâte”! Chiar dacă nu toate fructele și legumele au o formă frumoasă, acestea au gust la fel de bun și valoare nutrițională;
  3. Verifică data de expirare a produselor și asigură-te că aceasta corespunde obiectivului tău!
  4. Consumă porții mai mici, conform nevoilor!
  5. Donează! Dacă ai acumulat mai multe alimente decât ai nevoie, donează-le persoanelor dezavantajate social sau Băncilor de Alimente care facilitează accesul la hrană a persoanelor cu venituri mici!
  6. Organizează bine frigiderul! Când faci cumpărături noi și le așezi în frigider, asigură-te că ai mutat alimentele vechi mai la îndemână, pentru a fi consumate cu prioritate;
  7. Macerează (compostează) resturile alimentare! Strânge resturile alimentare într-o unitate de compost și pe care mai apoi să le folosești în grădină, ca îngrășământ natural.